DOCUMENTE NECESARE

  • Copie CI (copie conform cu originalul);
  • Documente justificative pentru dovedirea calității de student al Universității Constantin Brancuși din Târgu Jiu;
  • Angajament de disponibilitate față de activitățile proiectului (original) – pentru descărcarea documentului (Click aici);
  • Angajament de respectare a cerințelor proiectului (original) – pentru descărcarea documentului (Click aici);
  • Formular de înregistrare grup țintă (original) – pentru descărcarea documentului (Click aici);
  • Declarație de evitare a dublei finanțări (original) – pentru descărcarea documentului (Click aici);
  • Acord de utilizare a datelor personale (original) – pentru descărcarea documentului (Click aici);
  • Copie după certificatul de căsătorie, acolo unde este cazul (copie conform cu originalul);
  • Alte documente, dacă este cazul (stabilite de echipa de proiect).

 

CRITERII DE ELIGIBILITATE

1

Documente justificative pentru dovedirea calitatii de student al Universitatii Constantin Brancusi din Targu Jiu

2

Are domiciliul/reședința în regiunile mai puțin dezvoltate ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru, în mediul urban sau mediul rural

3

Este disponibil sa participe la activitatile proiectului (servicii de consiliere si orientare profesionala, stagii de practica etc.)

4

Nu beneficiaza de finantare / dubla finantare prin alte proiecte finantate prin POCU 6.13, in momentul inscrierii.

5

Este dispus sa completeze si sa semneze angajamentul de disponibilitate fata de activitatile proiectului. Are disponibilitatea de a participa la programele proiectului.

PROVOCĂRILE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Schimbările climatice au deja loc: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creștere. În mare parte, încălzirea este cauzată foarte probabil de creșterea remarcată în concentrațiile atmosferice ale gazelor cu efect de seră ca urmare a emisiilor rezultate din activitățile omului. Pentru a atenua schimbările climatice, trebuie să reducem sau să prevenim aceste emisii.

Pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările semnatare ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafață la mai puțin de 2 °C față de perioada preindustrială. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon. Uniunea Europeană sprijină obiectivul CCONUSC și își propune ca până în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile înregistrate în 1990. Această scădere puternică ține seama de reducerile mai mici impuse țărilor în curs de dezvoltare.

Gazele cu efect de seră (GES) sunt emise deopotrivă prin procese naturale și ca urmare a activităților umane. Vaporii de apă sunt gazul cu efect de seră prezent cel mai frecvent în atmosferă. Însă activitățile oamenilor duc la emiterea unor cantități considerabile de alte gaze cu efect de seră, ceea ce crește concentrația atmosferică a acestora, intensificând astfel efectul de seră și încălzind clima. Principalele surse antropice de gaze cu efect de seră sunt:

  • arderea combustibililor fosili (cărbuni, petrol și gaze) în producerea energiei, transport, industrie și gospodării (CO2);
  • agricultura (CH4) și schimbările în utilizarea terenurilor, cum ar fi defrișările (CO2);
  • depozitarea deșeurilor menajere (CH4);
  • folosirea gazelor industriale fluorurate.

    Politicile UE

    O serie de inițiative ale Uniunii Europene au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. După ce și-a atins obiectivele asumate prin Protocolul de la Kyoto pentru perioada 2008-2012, UE și-a asumat obiectivul ca până în 2020 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990. Pentru a obține acest rezultat – unul dintre principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 –, la nivelul Uniunii s-a stabilit un plafon pentru schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System– ETS), iar în Decizia privind partajarea eforturilor s-au stabilit obiective naționale individuale pentru emisiile din sectoarele neincluse în schema ETS. În același timp, UE a adoptat acte legislative care să contribuie la creșterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană, solară, hidroenergia și cea generată din biomasă, precum și la îmbunătățirea eficienței energetice a unei game largi de echipamente și aparate de uz casnic. De asemenea, UE urmărește să sprijine dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului pentru a capta și stoca emisiile de CO2 provenite de la centrale electrice și alte instalații de mari dimensiuni.

    Ca parte a unui cadru de politici climatice și energetice, UE s-a angajat ca până în 2030 să reducă emisiile de pe teritoriul său cu cel puțin 40 % față de nivelurile înregistrate în 1990. Acesta este un obiectiv obligatoriu. Uniunea energetică europeană, care își propune să asigure pentru Europa o energie sigură, accesibilă și favorabilă climei, are același obiectiv.

    AEM este centrul european de date privind emisiile de gaze cu efect de seră. Agenția gestionează și o bază de date privind politicile și măsurile de atenuare a schimbărilor climatice.

    http://pam.apps.eea.europa.eu

    Câteva soluții viabile și concrete care pot fi puse în aplicare pentru reducerea efectele schimbărilor climatice și pentru îmbunătățirea calității vieții populației sunt:

    • regândirea și replanificarea structurilor urbane,
    • promovarea unui transport urban durabil,
    • facilitarea unui consum energetic mai mic pe cap de locuitor,
    • reabilitarea termică a locuințelor și a spațiilor de birouri,
    • transformarea orașelor în „ecosisteme urbane”,
    • utilizarea tehnologiilor „prietenoase cu mediul” axate pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
    • schimbarea comportamentului populației în ceea ce înseamnă crearea și protejarea spațiilor verzi.

    Impactul principal al schimbărilor climatice asupra zonelor urbane, infrastructurii și construcțiilor este legat, în principal, de efectele evenimentelor meteorologice extreme, precum valurile de căldura, căderi abundente de zăpadă, furtuni, inundații. Planificarea urbană și proiectarea unei infrastructuri adecvate joacă un rol important în minimizarea impactului schimbărilor climatice și reducerea riscului asupra mediului antropic.

    Reduceri ale emisiilor și șocuri bruște precum Covid-19

    În această perioadă dificilă, AEM a fost întrebată în repetate rânduri despre impactul măsurilor legate de Covid-19 asupra emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Unul din rezultatele neintenționate ale unor astfel de șocuri socioeconomice bruște poate fi reducerea suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră. Alte rezultate, cum ar fi scăderea temporară a poluării aerului, au fost observate și în unele părți ale Chinei și Europei (de exemplu, în perioada de „blocaj” din nordul Italiei).

    Se știe că expunerea de lungă durată la aer poluat contribuie la apariția de afecțiuni pulmonare și cardiace cronice. Deși, datorită măsurilor legate de coronavirus, calitatea aerului se poate îmbunătăți în unele zone, persoanele cu aceste afecțiuni preexistente, care au fost expuse mult timp la aer poluat, pot deveni și mai vulnerabile în această perioadă.

    În multe din rapoartele noastre, am arătat că există o corelație între performanța economică a anumitor sectoare și impactul asupra mediului. Se preconizează că această criză va avea un efect puternic asupra modelelor de producție și de consum, cum ar fi reducerea cererii de mobilitate, de exemplu zborurile internaționale și naveta zilnică cu mașina personală. Pentru a înțelege însă mai bine amploarea, durata, precum și unele efecte așteptate și neașteptate, trebuie să analizăm datele din domenii diferite după ieșirea din criză. AEM intenționează să evalueze aceste corelații și va comunica rezultatele acestei analize la momentul oportun.

    Cu toate acestea, fără o transformare radicală a sistemelor noastre de producție și de consum, reducerea emisiilor în urma unor crize economice de acest gen va fi cel mai probabil de scurtă durată și foarte costisitoare pentru societate. Scopul Europei este să obțină neutralitatea climatică prin reduceri treptate și ireversibile și prin stabilirea de obiective pe termen lung, pentru a construi o economie rezilientă și o societate rezilientă, și nu prin șocuri perturbatoare. Criza actuală ne arată și de ce este necesar ca tranziția să fie echitabilă, pentru a acorda noi oportunități și sprijin persoanelor celor mai afectate.

    Obiectivul de neutralitate climatică va deveni obligatoriu în temeiul legislației UE

    La începutul acestei luni, Comisia Europeană a propus Legea europeană a climei, cu scopul de a institui un cadru legal pe termen lung, care să vină în completarea legislației existente, pentru a atinge, până în 2050, neutralitatea climatică în Uniunea Europeană. Susținută de un pachet legislativ cuprinzător, Uniunea Europeană are deja unul din cele mai ambițioase obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unicitatea acestei propuneri constă în faptul că atingerea neutralității climatice până în 2050 devine un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic. După adoptare, Uniunea Europeană și statele sale membre vor fi obligate prin lege să se conformeze și să ia măsurile necesare pentru realizarea sa.

    Uniunea Europeană a redus emisiile de gaze cu efect de seră în ultimele trei decenii. Cea mai recentă evaluare a AEM arată că, în 2018, emisiile de gaze cu efect de seră din UE au fost cu 23,2 % mai scăzute decât nivelurile din 1990. În evaluare se susține, de asemenea, că sunt necesare mai multe eforturi și măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul actual pentru 2030, și anume „o reducere de cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990”.

    Raport 2020

    Starea mediului s-a agravat, perspectivele sunt eterogene

    https://www.eea.europa.eu